Informatii generale

Bucuresti, capitala Romaniei si centrul politic, administrativ si economic al tarii, este situat in sudul tarii, pe malurile raului Dambovita, la o altitudine medie de 70-90 metri. Este cel mai mare oras al Romaniei, cu o suprafata de 227 km 2 si o populatie 1,9 milioane locuitori - de 6 ori mai mare decat cea a Iasului, al doilea oras al Romaniei.

Este situat la aproximativ 225 km de Marea Neagra, la 125 km de Muntii Carpati, la 400 km de Iasi, la 550 km de Bucovina si Maramures si la 400 km de Neamt.

Prima atestare documentara a orasului dateaza din secolul al XV-lea (1459). In 1862 Bucurestiul a devenit capitala Principatelor Unite (Moldova si Tara Romaneasca), iar in 1918 capitala Romaniei Mari.

Bucurestiul se remarca prin cele peste 600 de monumente arhitecturale, istorice, religioase si artistice si prin cele peste 40 de muzee si galerii de arta permanente .

Parcurile si lacurile din jurul Bucurestiului sunt si ele un important punct de atractie: padurea si lacul Snagov (cu renumita manastire Snagov aflata pe insula din mijlocul lacului, unde se spune ca a fost ingropat domnitorul Vlad Tepes), Mogosoaia (cu palatul domnitorului Constantin Brancoveanu), lacul si manastirea Caldarusani (ctitoria voievodului Matei Basarab) sau Muzeul Satului in aer liber ( al doilea ca importanta din Europa, dupa cel de la Stockholm.

Obiective turistice si de pelerinaj

Palatul Parlamentului (fosta „Casa a Poporului”), aflata in centrul Bucurestiului, este o atractie turistica datorita grandorii sale: Cartea Recordurilor claseaza Palatul Parlamentului dupa Pentagon, din punct de vedere al suprafetei (333.000 m 2 ) si pe locul trei in lume ca volum (2.550.000 m 3 ).

Muzeul Curtea Veche si Curtea Domneasca este cel mai vechi complex arhitectural din capitala (secolul al XVI-lea).

Muzeul de Arta al Romaniei functioneaza in cadrul fostului Palat Regal, construit in stil neoclasic.

Muzeul National Cotroceni gazduieste exponate din secolele XVIII-XIX, fiind, in prezent, si resedinta Presedintelui Romaniei.

Catedrala Patriarhala, Palatul Patriarhal si Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor, care-si are inceputurile in vremurile de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin manastirea ctitorita in 1656 de voievodul Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658). In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala Patriarhala.

Moastele Sfantului Dimitrie cel Nou , asezate intr-o frumoasa racla de argint, au fost aduse in Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunarii, la 13 iulie 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfantul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orasului Bucuresti, iar ziua sa de praznuire – 27 octombrie – este, in fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credinciosilor din intreaga tara. In dreapta pronaosului se afla mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (+1948) si Justin Moisescu (+1986). La rasarit de altarul catedralei se afla clopotnita ridicata de voievodul Constantin Brancoveanu in 1698 si restaurata in 1956-1958, precum si coloana cu inscriptii, de forma rotunda, realizata in memoria mitropolitilor Teodosie (+1708) si Stefan al II-lea (+1738), ale caror morminte s-au aflat, initial, in acest loc. La nord de Catedrala au fost instalate in 1959, sub forma unui ansamblul numit „TROITA”, trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la  Salatruc-Arges, dateaza din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte dateaza din 1617 si, respectiv, 1644.

Biserica Stravropoleos - a fost construita in 1724, in timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730) de catre arhimandritul Ioanichie. Tot de atunci, manastirea pe care a construit-o a fost numita Stavropoleos, dupa numele vechii mitropolii. Din constructia initiala a incintei manastirii si hanului s-a pastrat numai biserica, una dintre cele mai reprezentative ctitorii in stil brancovenesc.

Manastirea Cernica a fost ctitorita de vornicul Cernica Stirbei, inainte de 1608, si refacuta in repetate randuri; infatisarea actuala se datoreaza restaurarilor din secolele XIX si XX.

Implinirea menirii acestui lacas a fost aceea de a-l fi avut ca staret intre anii 1818-1850 pe cea mai luminoasa si reprezentativa personalitate bisericeasca a timpului, Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica , ale carui moaste se afla in biserica manastirii. Ctitor de manastiri si biserici pentru spitale, scoli si case pentru copiii orfani, el este cititorul celor mai importante cladiri ale manastirii Cernica. Iubitor de cultura, a pus bazele unei valoroase biblioteci si a deschis o scoala de pictura bisericeasca.

www.ici.ro/romania
Harta Romaniei
www.patriarhia.ro